Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii- Comenius

De acest program pot beneficia şi cadrele didactice din învăţământul preuniversitar asigurând acestora o formare profesională continuă şi în acelaşi timp un plus de experienţă în activitatea didactică. Trebuie ştiut faptul că un asemena curs de formare  iţi poate aduce până la 15 credite.

   În  perioada 18-22  martie 2008 am beneficiat de un asemenea curs ce s-a desfăşurat în Portugalia în oraşul Caldas da Rainha situat la 84 Km nord de oraşul Lisabona.

Cursul intitulat ,, Fresh Water as (Future) Heritage – The memory of rain drop”- „Apa curată ca moştenire viitoare-Memoria picăturilor de ploaie” a prilejuit întâlnirea a 15 cadre didactice din 8 ţări: Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Olanda,Portugalia,  România şi Grecia .

  Obiectivele principale ale cursului au fost reprezentate de promovarea cunoştinţelor despre:

Ø      Conservarea apei;

Ø      Colectarea apei şi sistemul public de aprovizionare cu apă;

Ø      Utilizarea apei în tratarea diferitelor afecţiuni;

Ø      Managementul resurselor de apă potabilă;

Ø      Instrumente de păstrare a apei în mediile aspre (neprietenoase),soluţii vechi individuale şi colective;

Ø    Utilizarea noilor tehnologii de epurare a apelor.

Pe parcursul săptămânii respective am vizitat o serie de obiective deosebit de importante luând astfel contact cu sistemul portughez :

•      Rezervaţia Naturală  Serra d’Aire e Candeiros (Parc Naţional), ce face parte din masivul Serra da Estrela, în cadrul căreia am vizitat Peştera Alvados – descoprită în 1964 având o lungime de 1,5 Km, cu impresionante stalactite, stalagmite şi coloane;

 În inima Parcului natural este situat un mic sătuc numit Serra de Santo Antonio ce posedă cel mai frumos peisaj carstic din întregul parc, caracteristicile acestuia fiind date de prezenţa zonelor sălbatice de plantaţii de măslini. Lipsa apelor subterane de suprafaţă reprezintă una din caracteristilcile acestei regiuni. Totuşi apa provenită din precipitaţii este absorbită rapid de sol, iar numeroasele crăpături şi fracturi existente în roci au permis acesteia să intre într-o largă şi complexă reţea de canale subterane şi grote ce alimentează una din cele mai mari pânze freatice din întreaga Peninsulă Iberică.

În acest mediu ostil oamenii au găsit soluţii pentru a păstra apa pe peioadele secetoase. O astfel de soluţie este bazinul de colectare a apei din precipitaţii ca cel din imaginea alăturată.

•      Vizită la Spitalul  şi Muzeul Regina Leonor- Caldas da Rainha, construit în anul 1484, spital ce utilizează apele termale sulfuroase în tratarea diferitelor afecţiuni;
•       Vizită la Staţia de epurare a apei Charneca din oraşul Arelho (Obidos).

Staţia are o bogata activitate în domeniul protecţiei mediului, deoarece împreună cu comunitatea locală şi cu şcoala desfăşoară programe educaţionale legate de protecţia mediului . În aceste programe sunt implicaţi copiii încă de la vârsta  preşcolară. Prin utilizarea celor mai noi tehnologii această statie de epurare a apelor reuşeşte să folosească aproape în întregime reziduurile: resturile solide sunt centrifugate şi transformate în îngrăşământ natural folosit în agricultură; tot în urma acestui proces de curăţare a apelor extrag prin procedee naturale biogaz ce este transformat ulterior în curent electric, iar în etapa finală apele sunt tratate cu radiaţii ultraviolete pentru a putea fi folosite: în agricultură pentru irigaţii, la spălarea instalaţiilor staţiei, şi restul sunt deversate în ocean. Un asemenea exemplu ar trebui urmat şi de România.

•       Vizită la Asociaţia ecologică „Paul de Tornada”, asociaţie ce funcţionează pe bază de voluntariat;
•      Vizită la Muzeul Apei din Lisabona , muzeu ce are mai multe componente:

1.      Apeductul de livrare a apei construit în secolul al XVIII-lea ce furniza apă oraşului;

2.      Rezervorul de apă potabilă Mae d’Aguadas Amoreiras – Catedrala Apei construit în secolul al XIX-lea ;

3.      Staţia de pompare a apelor Barbadinhos construită în secolul al XIX-lea.

• Vizită la Oceanariul din Lisabona. Acesta a fost inaugurat în anul 1990 în cadrul expoziţiei secolului XX cu tema : „Oceanul, moştenire pentru viitor”.

Oceanariul adăposteşte peste 8000 de plante şi animale aparţinând la 500 de specii. Tancurile vehiculează zilnic peste 7 milioane de litri de apă de mare cu ajutorul instalaţiilor şi sistemelor.

Populaţia este informată în scopul conştientizării importanţei pe care o are protecţia apelor prin faptul că instituţiile mai sus menţionate realizează împreună cu şcoala şi cu comunitatea locală, activităţi pentru elevi şi adulţi. Portugalia a format  asfel o educaţie în domeniul protecţiei apelor şi utilizării raţionale a acestora.

  Dacă o ţară cu resurse puţine de apă poate realiza o astfel de educaţie, o ţară precum România ce are resurse bogate de apă de ce nu ar putea?

 Acest exemplu îl putem urma fiecare dintre noi, având mai multă grijă de Mediul Înconjurător şi de Apă în special, ca resursă existenţială a vieţii.

LILIANA ŞETREANU – Profesor Geografie la LICEUL TEHNOLOGIC „Dr.C.Angelescu” Găeşti, DÂMBOVIȚA